Liga Studenților Români din Străinătate: Ne dorim o Românie din care să nu mai fim tentați să plecăm
Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) și-a premiat marți, 8 ianuarie, cei mai buni studenți care studiază peste hotare.
În cadrul ceremoniei de premiere, desfășurată la Palatul Parlamentului, președintele și co-fondatorul LSRS, Sebastian Burduja, a anunțat lansarea programului SMART Diaspora – Strategia Multidimensională de Atragere în România a Tinerilor din Diaspora – un program destinat autorităților române și care are în prim plan provocările, oportunitățile și soluțiile privind revenirea în România tinerilor români înalt calificați care studiază și lucrează în străinătate.
Ce își doresc studenții români din diaspora.
“Ne dorim să transformăm România într-o destinație de carieră pentru studenţii români din străinătate. Tinerii români sunt resursa strategică de care România are nevoie pentru dezvoltare. Sunt competenți iar pentru ei nu funcționează <merge și așa> “, a declarat Sebastian Burduja. Acesta a mai precizat că SMART Diaspora este un produs complet, la cheie, menit să ofere o serie de soluții la chestiunea revenirii în țară a studenților români de peste hotare.
Înainte de definitivarea propunerii de strategie, LSRS a transmis spre consultare în 12 dintre filialele și reprezentanțele participante la proiect setul de recomandări conținut în acest document. Peste 200 de studenți și absolvenți români din străinătate le-au consultat și analizat în cadrul unor dezbateri „offline” și „online”, care au avut loc în perioada 10 noiembrie – 15 decembrie 2012 în comunitățile LSRS din Austria, Belgia, China, Danemarca, Franța, Germania, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Spania, Statele Unite ale Americii și Suedia.
Astfel, Strategia Multidimensională de Atragere în România a Tinerilor din Diaspora (SMART Diaspora) este o propunere de politică publică ce are ca scop valorificarea potențialului strategic al tinerilor înalt calificați de peste hotare și facilitarea contribuției lor la dezvoltarea economică și socială a României.
Documentul vizează patru obiective strategice: (1) promovarea României ca destinație de carieră; (2) facilitarea (re)venirii în România; (3) sprijinirea integrării în sectorul public și mediul privat din România; și (4) consolidarea legăturilor cu diaspora și partenerii externi.
“Trebuie să pregătim România pentru cei care au studiat în străinătate și ne pot aduce din experiența lor. Avem obligația de a vă asigura tot ce se poate ca să vă întoarceți”, a spus medicul Raed Arafat, invitat al Galei LSRS.
În ultimul deceniu, numărul tinerilor români care studiază la universitățile din întreaga lume a crescut semnificativ. Potrivit Institutului de Statistică al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Ştiință și Cultură (UNESCO), procentul studenților români aflați peste hotare a crescut constant după anii nouăzeci. Dacă în 1998 studiau în străinătate 10.254 de români, în 2010 numărul lor era de trei ori mai mare, fiind estimat la 29.846.
Cei mai mulți dintre tinerii aflați peste hotare sunt indeciși în privința întoarcerii în România. Conform unui sondaj derulat în 2010 de Liga Studenților Români din Străinătate pe un eșantion de 752 de studenți români aflați la universități din întreaga lume, 35% din respondenți nu doreau să se întoarcă în România după finalizarea studiilor, 38% din aceștia erau nehotărâți, în timp ce 24% doreau să revină în țară.
Același sondaj a fost reluat în 2012 pe un eșantion de 1061 de persoane.
Potrivit rezultatelor studiului, 30% din respondenți nu doresc să se întoarcă în România după finalizarea studiilor sau în viitorul apropiat, alți 30% sunt nehotărâți, iar un procent de 28% optează pentru revenirea în țară.
Atractivitatea oportunităților profesionale rămâne determinantă pentru întoarcerea în țară. În 2010, factorii care contau cel mai mult în acceptarea unei oferte de muncă în România erau: oferta salarială, posibilitățile de avansare și dezvoltarea personală. În 2012, ordinea importanței factorilor s-a schimbat: activitatea specifică postului contează mai mult decât factorul salarial; prima este foarte importantă pentru 83% din respondenți, iar cea de-a doua este foarte importantă pentru 75% din aceștia.
Ofertele de muncă sunt cu atât mai atractive cu cât garantează posibilitatea avansării (foarte importantă pentru 73% dintre respondenți) și cea a dezvoltării profesionale (foarte importantă pentru același procent de 73%), iar așteptările salariale sunt moderate. Câștigul net minim lunar pentru care tinerii din străinătate ar accepta sa lucreze în România, în primul an după întoarcere, pornește de la mai puțin de 400 de euro și se oprește la 1000 de euro (inclusiv) în cazul majorității respondenților (58%).