O aplicatie buna – aka “Ce trebuie sa fac ca sa ajung la Harvard?”

Buna intrebare. O aud foarte des. O varianta usor diferita este “Eu nu am ambitii de Harvard, dar totusi vreau sa merg in SUA. Ce trebuie sa fac?” Eu mereu raspund la aceasta intrebare cu o alta intrebare: “Vrei bursa, sau iti permiti sa platesti $50,000/an?” Pana acum nu am primit raspunsul “Imi permit”. Apoi continuarea este: “Daca vrei bursa, trebuie sa intelegi ca numai scolile cele mai bune din SUA acorda ajutor financiar studentilor internationali. Asadar, vrei nu vrei, trebuie sa tintesti sus”.
Deci am stabilit ca vei concura pentru un loc in una din cele mai bune scoli din SUA. Si acum, care e raspunsul?
Raspunsul este ca aplicatia are mai multe component, si ca toate componentele acestei aplicatii sunt importante. Da, daca ai luat un scor combinat la SAT de 2000, sau daca ai scris un eseu mai slab, ai inca sanse sa intri daca celelalte componente ale dosarului tau sunt destul de bune pentru a compensa. Dar sansele sunt mult mai mici, si celelalte componente ale aplicatiei tale trebuie sa fie chiar fenomenale. Pentru a iti face o idee, cunosc cel putin 2 persoane cu medalii la olimpiade internationale care au fost respinse, pentru ca restul aplicatiei (eseurile, scorurile la teste, activitatile extrascolare) nu au fost destul de bune. Mai jos cateva detalii despre componentele aplicatiei.
1. Eseurile. Probabil cea mai subapreciata componenta a aplicatiei de catre romani, eseurile sunt foarte importante pentru americani pentru ca dau o nuanta persoanala unei aplicatii. Un eseu bun trebuie sa fie personal – sa nu scrii despre acelasi lucru ca alti 300 de aplicanti (hint: Barrack Obama, incalzirea globala, saracia din Africa sunt subiecte foarte proaste). Atata timp cat subiectul este personal, nu prea conteaza exact care e. Eseurile cu care eu am fost admis la diverse scoli au inclus jocul de Lego, o plimbare prin parc si o proba de olimpiada data la spital. Eseul trebuie sa puna in valoare o calitate a ta – indirect desigur, fara sa te lauzi. Si evita te rog eseul de tip renascentist, din care reiese ca poti face atat de multe lucruri incat mai mai ca esti noul Da Vinci. Apoi – foarte important – eseul trebuie sa fie bine scris. Am citit eseuri cu greseli de gramatica, cu propozitii incorecte, si un limbaj de clasa a3a. Asta e inacceptabil. Vrei sa mergi la Yale, demonstreaza ca esti “Yale material”. Ca o regula generala, decat daca nu cumva te ocupi cu scrisul (un caz destul de rar printre elevii romani), ar trebui sa petreci cel putin 10-15 ore editand fiecare eseu. Exact ce face un eseu bun, asta e o discutie lunga.
2. SATurile. Celebrele SATuri. Aceste teste sunt probabil mult mai putin importante decat crede majoritatea. Ele au rolul de a iti tine usa deschisa, in sensul ca daca ai scoruri bune nu intri automat, dar daca ai scoruri proaste iti va fi mult mai greu sa intri (si va trebui sa compensezi cu alta component a aplicatiei). Ca o regula generala, as spune ca e ideal sa ai cel putin 750/800 la fiecare componenta a testelor. Probabil un scor peste 750 nu te ajuta semnificativ, si un scor de 700 intr-o mare de scoruri mai mari nu te va dezavantaja semnificativ. Scorurile mele au fost 780 (critical reading), 800 (matematica) si 690 (writing) si am intrat la destule scoli. Important este ca fiecare universitate iti va lua in calcul doar cel mai mare scor individual. Asta inseamna ca daca dai testul de doua ori si ai urmatoarele rezultate:
A. 750 (writing), 800 (matematica), 800 (critical reading)
B. 800 (writing), 760 (matematica), 740 (critical reading)
– poti sa spui ca ai luat un scor perfect de 2400, si universitatile te vor cataloga la fel ca daca ai fi dat testul o singura data si ai fi obtinut un scor perfect.
3. TOEFL. Acest test are doar rolul de a iti testa cunostintele de limba engleza, in sensul ca va trebui sa comunici cu lumea in campus. Majoritatea universitatilor cer un scor de peste 80 sau 100 (maximul e 120). Probabil un scor de 118 nu e cu nimic diferit de unul de 105 in ochii universitatilor, desi un scor mai mare nu strica niciodata.
4. Scrisori de recomandare. Ar trebui sa fie logice, si sa te laude pe tine cu motive: “Gigel e muncitor pentru ca A, B si C”, nu doar “Gigel e muncitor”. Cam atat.
5. Media generala. Peste 9.50 e probabil ideal. 9 e acceptabil.
6. CV. CV-ul este probabil cea mai importanta parte a dosarului pentru un elev roman. Asta pentru ca pentru a intra la o universitate/un colegiu de top din SUA trebuie sa fii un elev extraordinar. Asadar trebuie sa fi facut ceva extraordinar. Rezuma-te la activitatile din liceu, nu intereseaza pe nimeni unde ai facut gradinita, sau premiile la concursurile din clasa aVa. In general CV-ul are 2 parti:
A. Activitati extrascolare academice. Aici intra tot felul de concursuri, olimpiade scolare, sesiuni de comunicari stiintifice etc. Exista in unele cercuri un mit ca pentru a intra la universitatile de top trebuie sa fii olimpic international. Ca orice mit, are un sambure de adevar: o medalie la o olimpiada internationala te va ajuta sigur. Din vreo 10 studenti romani cati sunt la Harvard in acest moment, 3 sunt fosti olimpici internationali. Singura persoana acceptata anul asta la Harvard este olimpica internationala. Insa daca 3 sunt fosti olimpici internationali, inseamna ca 7 nu sunt. E adevarat, multi au avut premii si mentiuni la olimpiade nationale, dar sunt cativa care nu au fost nici la faza nationala.
B. Activitati extrascolare non-academice. Aici poate intra orice de la dezbateri academice la campanii de facut curat in parcurile orasului. Exact ce faci nu conteaza, conteaza insa sa fie activitati de anvergura si tu sa ai o implicare activa. Este mult mai impresionant daca esti presedinte al unei organizatii, coordonator de proiect, redactor la revista scolii, decat daca esti simplu membru al unei organziatii in care faci figuratie o data pe saptmana sau daca ai o stiva de diplome de participare din diverse surse.
O precizare se impune. Pentru majoritatea universitatilor mari din SUA (Harvard, Yale, Princeton, MIT, Stanford, Columbia, Dartmouth, Brown etc) este necesar sa ai si performante extrascolare academice. Pentru colegiile de arte liberale (Williams, Amherst, Swarthmore, Univ. Richmond, Colby, Colgate etc) este posibil sa faci o aplicatie competitiva daca ai doar activitati extrascolare din categoria “B” (mai sus). Eu insa nu am auzit de nimeni care sa intre la Princeton/Yale/Harvard/etc fara sa aiba si ceva performante academice.
Mult mai multe detalii despre aplicatia pentru SUA puteti gasi aici.
S. Andrei Anghel
La momentul publicarii acestui articol (20 aprilie 2011) – student anul 3, Universitatea Harvard, specializarea Biologie Moleculara si Celulara. Coordonator proiect “Mentorat pentru elevii de liceu”, LSRS