Rezultatele Sondajului LSRS – despre studenții români din străinătate

  1. Acasă
  2. Știri
  3. Rezultatele Sondajului LSRS – despre studenții români din străinătate

Sondajul LSRS este o cercetare sociologică având ca scop creionarea unei imagini cât mai precise cu privire la studențimea românească din străinătate. Sondajul LSRS 2020 a fost derulat în perioada Iulie – Decembrie și a colectat aproximativ 400 de răspunsuri.

Preambul

Experiența în străinătate a studenților români a stat în 2020 sub semnul Pandemiei Covid-19, care a alterat semnificativ atât experiența academică, cât și cea în comunitate. În mare parte, finalul anului universitar 2019 – 2020 și primul semestrul din 2020 – 2021 au însemnat cursuri online, derulate fie din cazarea din țara gazdă, fie din România. Așadar, rezultatele Sondajului LSRS 2020 trebuie judecate în contextul acestor circumstanțe extraordinare.

În momentul conceperii sondajului pe care îl tratează prezentul raport, pandemia părea aproape de final ca urmare a măsurilor de restricție ce au dus la scaderea progresivă a cazurilor în Europa și România. Cu toate acestea, toamna lui 2020 a adus un reviriment al cifrelor referitoare la infectări și, subsecvent, inchiderea cursurilor pe model față în față în cele mai multe dintre universități. De aceea, sondajul nu a colectat informații privitoare la impactul pandemiei.

Pe de altă parte, această ediție a Raportului asupra stării comunității studențești din străinătate a luat o serie de măsuri pentru îmbunătățirea acurateții rezultatelor. S-a introdus obligativitatea autentificării pentru a reduce posibilitatea răspunsurilor multiple. Sondajul a fost promovat în mod activ de către toate filialele Ligii pentru a se asigura acoperirea întregii suprafețe a globului unde LSRS reprezintă interesele comunității. De altfel, distribuția răspunsurilor pe țări confirmă, în mare, distribuția cunoscută a studenților români.

Structura chestionarului din 2020 reflectă și o schimbare de filosofie a LSRS în interacțiunea cu membrii comunității. Astfel, secțiunea referitoare la aspectele sociale și interacțiunea cu LSRS a fost extinsă, preluând din spațiul destinat anterior întrebărilor precum cea privind satisfacția  în ce privește mediul politic din România.

Studii și întoarcerea în țară

1. S-a ridicat experiența de student în străinătate la nivelul așteptărilor ? 

Rugați să evalueze cât de mulțumiți sunt de experiența de student în străinătate, participanții la sondaj se împart în următoarele categorii:

  • 65,7% consideră că experiența s-a ridicat complet la nivelul așteptărilor, peste 30% dintre studenții din străinătate afirmă că așteptările le-au fost satisfăcute parțial, iar  3,9%  declară că nu sunt mulțumiți.
  • În 2018, satisfacția generală privind aspecte precum: calitatea cursurilor teoretice și practice, calitatea profesorilor, mediul universitar și dotările tehnice era una ridicată, deoarece mai mult de 50% dintre participanți au declarat că sunt mulțumiți de aceste aspecte.  
  • În 2016, majoritatea tinerilor care au răspuns acestui sondaj a apreciat într-un procent ridicat experiența de studiu în străinătate declarând că s-a ridicat la așteptările lor, lucru care s-a întâmplat de asemenea și în 2014. 

Păstrând trendul din anii trecuți, experiența de studiu în străinătate rămâne în continuare într-o proporție relativ crescută apreciată de studenți. Aceștia consideră în continuare ca experiența de studiu în străinătate este cel puțin dacă nu complet la nivelul așteptărilor lor.

2.Ce ai schimba la experiența ta de student? 

  • 3% au avut probleme cu țara gazdă sau cu modul cum au fost primiți și acceptați în cultura străină
  • 18% ar schimba viața socială în sensul de a participa la mai multe evenimente studentesti, ar ieși mai mult, ar interacționa mai mult cu alți studenți români și din țara gazdă
  • 2% au avut probleme sau dificultăți în a-și găsi cazare în locul unde studiau
  • 11% si-ar schimba experiența din cauza efectelor pandemice
  • 6% și-ar fi dorit mai mult sprijin financiar sau mai mult sprijin legat de găsirea unui job
  • 33% sunt mulțumiți de experiența lor ca studenți
  • 8% si-ar schimba experiența legat de unele dintre propriile decizii
  • 19% ar schimba experiența legată de cursuri, profesori sau universitate per total

3.Factori care ar influența decizia de a studia în străinătate:

 Răspunsurile la întrebarea deschisă „Ce ți-ar influența decizia?” pot fi încadrate în cinci categorii principale:

1) Oportunitățile profesionale, salariul, posibilitatea de dezvoltare în domeniul profesional (43,08%)

2) Neîncrederea în clasa politică, corupția, birocrația (10,97%)

3) Familia, prietenii, dorul de casa (9,92%)

4) Lipsa performanței instituțiilor socio-economice, educaționale, sanitare (8,36%)

5) Mentalitatea oamenilor (2,35%)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Aceste categorii acoperă următoarele sfere: profesională, politică, instituțională, dar și dimensiunea afectiv-atitudinală. 6,01% dintre respondenți afirmă că nimic nu le-a putea influența decizia cu privire la definitivarea studiilor în străinătate, în timp ce 18,80% au avut alte răspunsuri care nu se încadrează în categoriile menționate și nu au o pondere semnificativă analizate separat.

Datele procentuale ne sugerează faptul că majoritatea studenților români care studiază în străinătate sunt motivați de ocuparea unui loc de muncă ce oferă perspective promițătoare din punct de vedere financiar și al dezvoltării în carieră. Al doilea loc este ocupat de nemulțumirea față de felul în care țara este condusă și administrată la nivel politic. Factorul emoțional are un rol important în lista priorităților unui student aflat la studii în străinătate, iar pe ultimele locuri se clasează motivul referitor la funcționarea instituțiilor publice și mentalitatea oamenilor.

4.Întoarcerea studenților acasă:

La itemul referitor la dorința studenților și absolvenților români din străinătate de a se întoarce în România după finalizarea studiilor, respondenții au avut trei variante de răspuns: Da, Nu și Poate/Nu știu. Rezultatele, după centralizarea răspunsurilor, se prezintă în felul următor: 50,8% au afirmat că nu sunt siguri sau nu știu dacă se vor mai întoarce în România după finalizarea studiilor, 28% nu intenționează să se întoarcă în țară, iar 21,2% se gândesc să revină în România. Comparativ cu analiza realizată în urma răspunsurilor obținute la această întrebare la sondajele din anii trecuți, se constată diferențe procentuale. Astfel, se poate observa un trend descendent în rândul celor care au răspuns afirmativ la întrebare, procentul respondenților fiind apropiat de cel din anul 2010. Dacă în rândul răspunsurilor negative nu sunt diferențe considerabile, se constată că a crescut semnificativ procentul celor care au răspuns cu Poate/Nu știu.

 

În 2018, răspunsurile care vizează această întrebare sunt pozitive în procent de 52,7%, confirmând intenția de a se întoarce în România (18,5% în următorii 5 ani, 16,5% pe parcursul următorilor 10 ani iar 17,7% în viitorul îndepărtat). Pe de altă parte, 27,4% au răspuns negativ, iar 19,7% au menționat că nu știu sau sunt indeciși cu privire la întoarcerea lor în România după terminarea studiilor în străinătate.

În 2016, chiar dacă sondajul din acel an nu a inclus o întrebare directă despre întoarcerea acasă (în care să aflăm răspunsurile da, nu sau nu știu), 53% din respondenți au afirmat că sunt în căutare de oferte de locuri de muncă sau posibilități de antreprenoriat în România.

În 2014, din totalul respondenților care au luat parte la acest studiu, 29%, au spus DA dorinței întoarcerii acasă; 39%, au spus NU dorinței revenirii în țară, iar 32% și-au exprimat nehotărârea.

 

 

 

În 2012, 30% din respondenți nu doreau să se întoarcă acasă după finalizarea studiilor sau în viitorul apropiat, iar 34% nu știau sau nu au dat un răspuns la această întrebare. Totuși, 28% din respondenți și-au afirmat dorința revenirii în țară. Motivația cel mai frecvent menționată a fost apropierea de familie și de prieteni. Principalele obstacole menționate au fost: oferta educațională din România, ofertele de angajare de la acel moment și oportunitățile de afaceri din țara noastră.

În 2010, 35% din respondenți nu doreau să se întoarcă în România, iar 38% erau nehotărâți. În schimb, numai 24% din aceștia afirmau că vor să se întoarcă acasă.

5.Aspecte în defavoarea intoarcerii in România

 În această privință au fost luate în considerare următoarele aspecte: accesul limitat la informațiile despre oportunitățile profesionale, lipsa unor oferte de angajare atrăgătoare, numărul limitat de oferte de angajare, procedurile de recrutare complexe, supracalificarea, piața muncii rigidă (lipsa flexibilității programului de muncă și a îmbinării job – studii) și faptul că pregătirea dobândită nu are corespondent real pe piața muncii din România.

Acești factori au joacă un rol important în decizia de întoarcere în România. Printre aspectele care cântăresc greu în defavoarea luării acestei decizii, se numără:

  • lipsa unor oferte de angajare atrăgătoare 64,1%;
  • piața muncii rigidă (lipsa flexibilității programului de muncă și a îmbinării job – studii) 41,9%;
  • accesul limitat la informații despre oportunități profesionale 38%; 
  • pregătirea dobândită nu are corespondent real pe piața muncii din România 36,6%;

Alți factori considerați ca provocări de către români sunt :

  • numărul limitat de oferte de angajare 34,6%;
  • supra-calificare 19,4% ;
  • procedurile de recrutare complexe 11,3%.

 Persoanele care nu au dorit să răspundă la această întrebare reprezintă 11% dintre numărul total de participanți. 

În 2018, la fel ca în anii precedenți, factorii care influențează negativ decizia de întoarcere în țară sunt următorii: a locui în România este considerat de către studenți deloc motivant pentru 39% și puțin motivant pentru aproximativ 27% dintre tineri; ofertele profesionale din România sunt văzute ca fiind deloc motivante pentru 44% și puțin motivante pentru 30%; oportunitățile de afaceri din România sunt deloc motivante pentru aproximativ 38% și puțin motivante pentru 30%. Mediul guvernamental și politic din România este factorul care cântărește cel mai mult în defavoarea întoarcerii în țară pentru respondenți, 73% dintre aceștia considerându-l deloc motivant și 10% puțin motivant.

În 2016, principalele aspecte relevante în legătură cu întoarcerea acasă au fost următoarele: a locui în România este considerat deloc motivant pentru 31% și puțin motivant pentru aproximativ 30% dintre tineri; ofertele profesionale din România sunt văzute ca fiind deloc motivante pentru 40% și puțin motivante pentru 32%, iar oportunitățile de afaceri din România sunt deloc motivante pentru aproximativ 31% și puțin motivante pentru 30% dintre participanți. Mediul guvernamental și politic din România este factorul care cântărește cel mai mult în defavoarea întoarcerii în țară pentru respondenți, 61% dintre aceștia considerându-l deloc motivant și 19% puțin motivant.

În 2014, factorul care este privit în modul cel mai defavorabil (și care nu a fost inclus în sondajele din 2010 și 2012) este mediul guvernamental și politic. Acesta nu este deloc motivant pentru 74% din respondenți. Alți factori considerați demotivanți au fost: faptul de a locui în România (deloc motivant pentru 33% și puțin motivant pentru aceeași proporție); ofertele profesionale din România (deloc motivant pentru 47% și puțin motivant pentru 32%) și oportunitățile de afaceri din România (deloc motivant pentru 36% și puțin motivant pentru 30%). 

În 2012, cei mai demotivanți factori erau: oferta educațională (pe 62% nu îi motiva deloc), ofertele de angajare (pe 57% nu îi motiva deloc), oportunitățile de afaceri (pe 35% nu îi motiva deloc) și mediul socio-cultural din România. 

Obstacolele pe care studenții români în străinătate le consideră ca fiind cele mai importante rămân constante pe parcursul anilor. Printre problemele cele mai mari se numără în continuare lipsa unor oferte de angajare atrăgătoare, piața muncii rigidă și accesul limitat la informație. Un rol important pe parcursul anilor l-a jucat de asemenea și mediul guvernamental și politic pe care studenții nu îl consideră favorabil pentru întoarcerea în România.

Comunitatea în diasporă 

1.În ce măsură urmărești actualitatea românească?

În ceea ce privește urmărirea actualităților românești, mulți dintre respondenți au declarat că urmăresc știrile din România, într-o majoritate de circa 82%, în timp ce aproximativ 25% privesc emisiuni românești și doar 13% se interesează de ofertele de angajare de pe piața muncii din România. O minoritate de 13% din respondenți a declarat că nu urmăresc actualitatea românească deloc. În contrast cu răspunsurile din anul acesta, aproximativ 47% din respondenții din 2014 afirmau că urmăresc oferte de muncă sau oportunități de antreprenoriat în România. În 2016, acest procentaj crescuse până la 53%. Astfel, putem observa un trend descendent în ceea ce privește interesul studentilor români față de ofertele profesionale din România. 

Tinerii sunt legați de comunitatea românească prin prieteni și familie (77,5%) sau prin colegii români (59%). De asemenea, aceștia se implică în comunitate prin organizații studențești și culturale (24,5 %). Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) reprezintă un factor cheie în facilitarea relației dintre comunitatea academică din România și străinătate. Astfel că, 29% din studenți consideră că LSRS oferă o deschidere spre comunitatea românească. Studenții români susțin în număr de 8,1 % că sunt legați de colectivitatea din România prin activitatea autorităților. O mică parte (7,6%), în schimb, declară că nu mențin deloc legătura cu comunitatea românească.

 Ca și în anii precedenți, cadrul familial ocupă primele poziții atunci când vorbim de factori ce ar putea avea o pondere substanțială în felul în care tinerii plecați la studii în străinătate percep tranziția dintre cele două medii. Rezultatele studiului la această întrebare ar putea sugera că studenții găsesc un sprijin real, autentic în mediul familial și social din țara de origine. Pe de altă parte, putem interpreta procentul mare al celor care se implică în activitatea din România prin intermediul foștilor colegi, din punct de vedere al culturii organizaționale. Putem, astfel, sublinia că mediul academic românesc are o cultură a susținerii și a cooperării dezvoltată, care invită la fructificarea relațiilor colegiale în timp. Organizațiile studențești sunt importante, întrucât promovează un comportament proactiv atât în interiorul comunității românești, cât și în noua comunitate integratoare din străinătate. Este interesant de analizat procentul celor care nu mențin sub nicio formă legătura cu membrii comunității din România (7,6%). Acesta este asemănător cu procentul celor care au menționat la una din întrebările anterioare că nimic nu le-ar putea influența decizia cu privire la întoarcerea în țară după terminarea studiilor (6,01%). Prin urmare, cei care au convingerea că vor rămâne în străinătate se pot regăsi în rândul minorității care nu menține niciun fel de legătură cu comunitatea din România.

Cei care nu urmăresc ofertele de angajare se încadrează, probabil, în categoria celor care nu plănuiesc să se mai întoarcă în țară. La o întrebare anterioară (Ce ți-ar influența decizia?), 6,01% afirmă că nimic nu i-ar putea convinge să se întoarcă. Am putea interpreta că, data fiind decizia ferma de a nu se întoarce în țară, aceștia nu sunt interesați nici de evenimentele prezentate în mass-media românească. Mulți urmăresc știrile, ceea ce înseamnă că vor să fie informați cu privire la schimbările substanțiale din comunitatea românească.

2.Cum mențin legătura cu comunitatea românească și cum se implică în aceasta tinerii intervievați? 

Tinerii mențin legătura cu comunitatea românească prin prieteni și familie (77,5%) sau prin colegii români (59%). 

De asemenea, aceștia se implică în comunitate prin organizații studențești precum  Liga Studentilor Români din străinătate în proporție de 29% sau prin autorități. O mică parte (7,6%), în schimb, declară că nu mențin deloc legătura cu comunitatea românească din țara în care locuiesc.

3.Cum s-a schimbat modul în care te raportezi la România/români de când te-ai mutat în străinătate?

Există trei moduri în care studenții români se raportează la România după mutarea în străinătate. Astfel, putem vorbi despre trei categorii: cei care afirmă că nimic nu s-a schimbat în modul în care se raportează la România, cei care admit că modul în care se raportează la România s-a schimbat radical și cei care nu pot spune cu certitudine dacă s-a schimbat ceva în felul în care percep România. În ceea ce privește a doua categorie, participanții s-au raportat la țara natală, atât prin examinarea relațiilor interpersonale, cât și prin investigarea oportunităților oferite în cadrul profesional. Cunoașterea altor culturi s-a dovedit a fi un pas fundamental în procesul de apreciere a tradițiilor și obiceiurilor românești, însă oportunitățile profesionale din străinătate reprezintă un factor decisiv, atunci când vine vorba despre reîntoarcerea acasă, determinând majoritatea studenților să rămână în străinătate. Alte răspunsuri ale participanților la acest studiu privesc atât sistemul educațional românesc prin ajutorul căruia românii au dobândit cunoștințe și aptitudini peste nivelul mediu internațional, cât și valorile deosebite asimilate înaintea mutării în străinătate pe plan personal și profesional.

4.De ce îți este cel mai dor când te gândești la România?

Atunci când vine vorba de lucrurile care le lipsesc studenților din străinătate cel mai mult, la fel ca în sondajele precedente, respondenții au declarat că familia, prietenii, locurile natale, tradițiile și cultura românească reprezintă factorii principali. 

Ceea ce îi ține pe studenți aproape de tot ceea ce înseamnă mediu românesc este planul social (relațiile academice, colegiale, familiale, aspectele de ordin etnic). Făcând asocieri între răspunsurile ce vizează categoria studiilor și cele care vizează relația cu comunitatea românească, putem afirma că există o corelație puternică între acestea. La una dintre întrebările anterioare, „Familia, prietenii, dorul de casă’’ se numără printre criteriile care au putere decizională semnificativă atunci când analizăm felul în care studenții români se raportează la studiile din străinătate. Ni se confirmă, încă o dată, că familia este un factor extrinsec de care studenții plecați la studii în străinătate țin cont de cele mai multe ori. Cu toate acestea, spunem că, la nivel general, în ciuda emoțiilor care îi leagă de casa și tradiție, tinerii plasează dorul pe un loc secundar și își motivează dorință de a studia în străinătate pe baza oportunităților mai bune pe care pot să le întâlnească în locurile respective. Această întrebare evaluează sentimentele studenților români față de țara de origine și testează, indirect, motivația de a pleca în străinătate la studii. Prin dorul pe care majoritatea îl au față de comunitatea din țară, înțelegem că, dacă tinerii ar regăsi în țară un sprijin real la nivel social și profesional, aceștia ar putea decide să își continue studiile în țară. O mare parte sunt de părere că o schimbare de fond nu vă avea loc în viitorul apropiat.

Meniu