Cu puţin timp în urmă, un reporter de la ziarul Adevărul a cerut cȃtorva membri LSRS un fel de interviu prin email, pe baza cărora s-a scris următorul articol:
http://www.adevarul.ro/scoala_educatie/facultate/Tehnici_studentesti_de_supravietuire_in_Vest_0_414559035.html
Bineînţeles, un articol nu poate fi foarte lung, şi multe informaţii trimise de noi nu au putut fi prezentate. Dar cum tot mi-am făcut timp să scriu pentru ei despre cum mă descurc financiar, m-am gȃndit să vă împărtăşesc toate informaţiile. Deci, acestea sunt răspunsurile mele complete la întrebările puse de Adevărul:
– De cati bani ai nevoie pentru a fi student in strainatate: taxe, mancare, cazare, transport, haine, timp liber (intrebarile sunt strict legate de persoana ta, de cati bani ai tu nevoie, nu in general)

Pentru semestrul acesta, contul meu spune că aş avea de plătit către universitate: taxa de şcolarizare, cazarea şi masa, şi asigurarea medicală. Conform bilanţului lor, acestea însumate costă 26.152$. În plus, mai sunt cheltuielile personale, care nu cred că depăşesc 800$ pe semestru, şi manuale pentru cursuri, care semestrul acesta m-au costat cam 200$. Acasă merg de 2 ori pe an, şi în funcţie de cȃt de devreme iau biletul, sau cȃt de solicitată e perioada, un drum dus-întors Richmond-Bucureşti mă costă între 1000-1500$.
– cum supravietuiesti- aici poti sa-mi spui de bursa, de job, de orice alta metoda care aduce venit.
Am o bursă de merit primită de la universitate care îmi acoperă taxa de şcolarizare, cazarea şi masa. În total, îmi plătesc pentru acest semestru 25.520$. În plus, am puţin ajutor financiar (aproximativ echivalentul unei burse sociale) de 500$ pe semestru. Banii aceştia îmi acoperă asigurarea medicală, şi îmi rămȃn şi mie cam 100$ pe semestru.
În plus, lucrez puţin în campus. În prezent, sunt asistent de laborator pentru un laborator de chimie organică, timp de 3 ore pe săptămȃnă, şi tutor (adică dau un fel de meditaţii la chimie, matematică şi economie altor studenţi) timp de 5 ore pe săptămȃnă. Ca un alt “job”, scriu un blog pentru Biroul de Admiteri de la universitate. Trebuie să scriu minim 12 posturi pe semestru despre activităţile mele în campus, cu scopul de a le arăta elevilor de liceu cum e viaţa unui student la universitatea mea.
Pȃnă în acest semestru, am lucrat foarte puţin şi ca asistent de cercetare pentru o profesoară de ştiinţe politice de la universitate, care făcea cercetare despre forţa de muncă din industria oţelului din Europa de Est, inclusiv Romȃnia. Eu nu am căutat această slujbă, profesoara m-a contactat pentru că eram din Romȃnia. Am avut de căutat articole în presa romȃnească, sau de tradus diferite materiale din romȃnă în engleză pentru ea. În vara trecută profesoara chiar a venit în Romȃnia să ia nişte interviuri în Galaţi, unde eu am lucrat ca traducător pentru 2 zile. Aceasta nu a fost o poziţie permanentă, lucram doar cȃnd profesoara avea nevoie de mine (în total au fost cam 60 de ore într-un an şi jumătate).
Cea mai “bănoasă” slujbă totuşi a fost bursa de cercetare ştiinţifică pe care am primit-o în timpul verii. Am lucrat 40 de ore pe săptămȃnă într-un laborator de cercetare din universitate (pe care mi l-am ales eu) timp de 10 săptămȃni.
– cum procedeaza colegii tai romani (daca stii cazuri interesante poti sa/mi recomanzi)
Studenţii din SUA pe care îi cunosc procedează cam în acelaşi fel: au bursă care acoperă cea mai mare parte din cheltuieli, şi lucrează în campus pentru restul de bani. Ce lucrează depinde de preferinţele lor şi de specificul universităţii. Ştiu cȃteva universităţi care nu acceptă studenţi de anul 1 să lucreze decȃt la cantina, si abia din anul 2 pot lucra oriunde. Ştiu un singur caz cȃnd o romȃncă nu reuşeşte să se angajeze în campus ca să facă rost de toţi banii de care are nevoie, pentru că universitatea ei dă prioritate studenţilor americani.
– cat de usor este sa-ti gasesti un job in strainatate in timpul studentiei
Oportunităţile de joburi variază de la universitate la universitate. Toate universităţile din SUA au foarte multe joburi disponibile pentru studenţi în campus. Din cȃte ştiu eu, majoritatea universităţilor foarte bune nu fac diferenţe la angajare între studenţi americani şi internaţionali. Asta se întȃmplă şi la universitatea mea. Alte universităţi nu au decȃt un  număr restrȃns de joburi (pȃnă la 0) pentru studenţi internaţionali. Alte universităţi dau prioritate studenţilor americani, şi numai dacă niciun american nu aplică, studenţii internaţionali pot fi angajaţi. Dar de regulă nu sunt multe aplicaţii pentru un job, aşa că sunt şanse realiste să nu aplice americani. Ideea e că în funcţie de universitate, poate fi destul de uşor sau destul de dificil să găseşti un job.
Joburile cu program fix sunt de un semestru sau de un an, dar dacă vrei să continui într-un post ai prioritate faţă de cineva care vrea să o ia de la 0.
– cat ai voie sa lucrezi si cat castigi (cat castigi tu si cam care sunt sumele in general)
În Statele Unite, viza de student îţi permite să lucrezi în campus maxim 20 de ore pe săptămȃnă în timpul şcolii şi maxim 40 de ore pe săptămȃnă în timpul vacanţei. Poţi avea oricȃte joburi, atȃta timp cȃt însumate nu depăşesc acest număr de ore. În timpul şcolii nu ai voie să ai un job care se suprapune cu cursurile, adică nu poţi lipsi de la cursuri ca să lucrezi. Poţi lucra în afara campusului numai în vacanţe, şi perioadele de lucru nu pot depăşi însumate 12 luni. Cu alte cuvinte, poţi lucra în afara campusului de exemplu cȃte 3 luni timp de 4 veri, sau 12 luni imediat după absolvirea facultăţii, dar nu ambele.
Eu cȃştig  ca asistent de laborator şi tutor 7.75$ pe oră, timp de 8 ore pe săptămȃnă, în fiecare săptămȃnă de şcoală. Pentru blogul pe care îl scriu, primesc 350$ pe semestru. Ca asistent de cercetare la ştiinţe politice am primit 8.33$ pe oră. Pentru cele 10 săptămȃni de cercetare în vară, am primit 4500$, deşi a trebuit să îmi plătesc cazarea şi masa care au fost aproape 1500$ (bursa de merit nu e valabilă pe timp de vară).
La universitatea mea sunt 4 tipuri de salarii pe oră: 7.25$, 7.75 $, 8.33$ şi 10$. Cu cȃt plata e mai mare, cu atȃt jobul e mai solicitant sau e nevoie de calificări mai mari. Nu ştiu cum stau lucrurile la alte universităţi din SUA, dar presupun că salariile sunt comparabile.
Toate aceste sume le primeşti în mȃnă, adică toate taxele sunt deja reţinute.
– te/ai fi descurcat mai usor financiar fiind studenta in romania si lucrand aici, sau student si angajat in strainatate.
Cu siguranţă mă descurc mai bine în SUA. În primul rȃnd, în Romȃnia fără experienţă aş fi fost prost plătită. În al doilea rȃnd, în Romȃnia programul de lucru nu îţi permite să mergi regulat la facultate. Eu studiind ştiinţe, prezenţa la toate laboratoarele e obligatorie ca să intri în examen, şi dacă aş fi lucrat, probabil nu aş fi absolvit la timp. În al treilea rȃnd, din cȃte ştiu eu, în Romȃnia nu mi-aş fi putut găsi un job în timpul studenţiei care să fie legat de ceea ce aş fi studiat, chimie.
În SUA, joburile nu se suprapun cu şcoala. În plus, oferta de lucru e destul de diversificată, încȃt e aproape imposibil să nu găseşti un job pe placul tău. În afară de asistent de cercetare la ştiinţe politice, unde plata m-a atras cel mai multi, celelalte joburi le-am ales pentru că îmi aduc şi alte avantaje. Blogul pe care îl scriu poate fi citit şi de cei de acasă, şi pot afla ce mai fac. Funcţiile de asistent de laborator şi tutor vor reprezenta un mic avantaj cȃnd voi aplica la doctorat. Şi cercetarea ştiinţifică din vară, care îmi aduce cei mai mulţi bani, aş face-o şi dacă nu m-ar plăti, pentru că e aspectul cel mai important din aplicaţiile pentru doctorat.
Nu consider că cȃştig foarte mult în SUA, dar totuşi nivelul meu de trai e mai ridicat decȃt în anul cȃnd am fost studentă în ţară. Bursa îmi asigură cazarea, şi acum stau singură într-o cameră cu mai mult spaţiu şi mobilier decȃt camera dublă unde stăteam în Romȃnia. Acum am internet wireless gratuit oriunde în campus, pe cȃnd în Romȃnia plăteam pentru internet la cămin, care era mult mai lent. Fiind studentă beneficiez gratuit de multe facilităţi: foarte multe evenimente în campus, inclusiv artistice (concerte, piese de teatru), excursii sponsorizate de universitate sau organizaţii afiliate cu universitatea, sau permis anual gratuit pentru autobuzele din Richmond. Mai beneficiez şi de facilităţi pe care în Romȃnia nu mi le-aş fi permis niciodată, ca abonament gratuit la sala de fitness foarte performantă din campus.
Cel mai important e că cȃştig suficient încȃt să fiu independentă financiar. După primul an de universitate, nu le-am mai cerut bani părinţilor nici măcar pentru drumurile spre Romȃnia ca să vin să îi vizitez.
– o scurta descriere a ta (varsta, in ce tara studiezi, la ce universitate)
Am 22 de ani, am terminat liceul în Drăgăşani, judeţul Vȃlcea, după care am studiat cam un an la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Chimie. Nu m-am angajat niciodată în Romȃnia. Acum sunt studentă în anul 2 la University of Richmond, SUA, unde vreau să obţin o dublă specializare în chimie şi studii de mediu.

Meniu