Voluntarii din filiale: Marius Wamsiedel, LSRS China

Marius e un tânăr cercetător care a avut privilegiul să studieze pe trei continente: în Franța a terminat științe politice (la Universitatea Paris-X Nanterre), în Statele Unite a studiat sociologie și studii chineze (la Universitatea din Arizona), are un an și jumătate de study abroad în China, iar în prezent este doctorand în sociologie la Universitatea din Hong Kong. Aici, Marius studiază evaluarea morală a pacienților în post-socialism printr-o analiză etnografică a situației din China și România. A urmat un stagiu de practică de 5 luni la Camera Reprezentanților din statul Arizona, iar în România, a lucrat doi ani și jumătate ca sociolog la Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii – Romani CRISS. De asemenea, Marius ține un blog dedicat cercetării etnografice.

Povestește-ne despre experiența LSRS în filiala ta!
În afara activităților curente ale filialei și responsabilităților care îmi revin pe partea de relații externe, mă dedic unui proiect ambițios, acela de a forma un nucleu al Ligii în Hong Kong și Macao. Deocamdată, sunt singurul membru al LSRS China din afara Chinei continentale, ceea ce e oarecum nefiresc, dat fiind că suntem destul de mulți români aici. Probabil că până acum a lipsit scânteia inițiativei. Dar a venit vremea să strângem rândurile. 
Cât timp aloci săptămânal voluntariatului LSRS?
Vocația contabilizării stricte a timpului pe care îl petrec făcând ceea ce îmi place îmi lipsește. Îmi lipsește aceasă vocație, așa că nu pot spune cât citesc, cât lucrez la teza de doctorat sau cât aloc voluntariatului în Ligă. Mi-ar plăcea să cred că petrec suficient timp încât să acopăr tot ceea ce mi-am propus să fac, dar știu că întotdeauna e loc și de mai bine.
Ce îți place în LSRS?
LSRS reușește un lucru curios: reușește să reunească tineri pe care, dincolo de experiența studiului în afară, îi deosebesc o mulțime de alte lucruri. Venim în organizație cu idiosincraziile noastre, cu experiențe de viață și academice diferite, uneori cu parti-pris-uri ideologice, dar ajungem să funcționăm împreună neașteptat de ușor. Nu cred că greșesc dacă spun că se găsește în Ligă tot atât de multă diversitate ca în societatea din care provenim și pe care, într-un fel sau altul, o reprezentăm. Și îmi place că nu trebuie să adoptăm o formă de împrumut, să devenim altceva decât suntem.
Apreciez, deci, deschiderea LSRS și eclectismul membrilor săi. Și mai e ceva cu care rezonez foarte bine – încrederea pe care o cultivă în potențialul membrilor de a fi artizanii lucrurilor pe care și le doresc. Liga este egală cu noi și numai de noi depinde să arătăm ce știm și ce putem face. Liga oferă un cadru pentru a pune ideile în practică; restul vine de la noi. Și, din punctul acesta de vedere, sunt norocos că fac parte din Filiala China. Am găsit aici entuziasm, ambiție, pasiune și o camaraderie de bun augur.
Ai fost ales Voluntarul lunii noiembrie în filiala ta, ce înseamnă aceasta pentru tine?
Am primit această distincție cu supriză, cu bucurie și cu sentimentul că ea reprezintă, în același timp, o recunoaștere a contribuției mele și o provocare. Este reconfortant să știi că nu muncești în zadar, că eforturile tale sunt apreciate. Dacă aș fi primit această veste către sfârșitul carierei mele în Ligă, aș fi fost probabil măgulit și nimic mai mult. Dar cum sunt un membru relativ recent al acestei comunități, mă simt înainte de toate îndatorat celor care au avut și au încredere în mine. Desemnarea mea ca voluntar al lunii poate fi văzută și ca un cec în alb. Orizontul de așteptare al celorlalți în ceea ce mă privește s-a extins și nu îmi rămâne decât să fac tot ce ține de mine să răspund acestor așteptări!