Voluntarul Nou al lunii decembrie în filiale: Radu Macovei, LSRS Marea Britanie

Radu Remus Macovei este din București și studiază arhitectura în anul trei la Architectural Association School of Architecture în Londra. În cadrul educației formale, este editorul unei publicații care încearcă să fie o platformă de dezbatere și de provocare pentru studenți, profesori, scriitori și arhitecți despre situația arhitecturii contemporane. Încă din liceu l-a atras voluntariatul, lucrând cu Parlamentul European al Tinerilor, Societatea Academică din România și Habitat pentru Umanitate pentru a contribui societății românești din care face parte. În prezent își continuă experiența de voluntariat în Filiala LSRS din Marea Britanie.

Radu, povestește-ne mai multe despre experiența LSRS! Cu ce te ocupi și în ce proiecte te-ai implicat?

În mare, împreună cu trei alți colegi, lucrez pe tot ceea ce înseamnă aspectul vizual în proiectele LSRS UK. De la cărți poștale și pliante la video-clip-uri și declarații de presă, ne ocupăm de estetică, tiparul, compoziția, iconografia și proporțiile unei varietăți de documente. În acest sens, am conceput un pliant LSRS UK, am făcut design-ul unei cărți poștale pentru CSPCR în octombrie, am compus o declarație de presă despre situația românilor în UK, am propus un afiș pentru Gala LSRS, am produs un video-clip despre studenții români în UK pentru British Council, iar acum lucrăm la redefinirea unui logo personalizat LSRS Marea Britanie.

Cât timp aloci acestor activități?

Timpul alocat voluntariatului LSRS depinde de intensitatea proiectului în curs și de termenul limită. Fără a face deosebire între un film sau un afiș și un pliant sau o carte poștală, design-ul necesită timp, gândire și se realizează numai printr-o suită a ceea ce în engleză se numește ‘iteration’, o succesiune de variante, fiecare construind pe cea anterioară conferindu-i un nou strat de semnificație. Astfel, un proiect de design nu are finalitate, termenul limită marcând o instanță a documentului. Pentru a răspunde întrebării, în medie săptămânală, dedic aproximativ șase ore voluntariatului LSRS.

Ce îți place în LSRS?

LSRS, ca o rețea care reconciliază individul și comunitatea, aduce împreună tineri – unii idealiști impulsivi, alții realiști compulsivi – însă toți cu o sete de a acționa în favoarea comunității din care fac parte, întotdeauna motivându-i pe cei din jur. În acest sens, propriile speranțe sunt propulsate de un grup de oameni care, pentru a-mi însuși clișeul, prin forța crezului scoate ideea din minte, pe hârtie și apoi în realitate.

Ai fost ales Voluntarul nou al lunii decembrie în filiala ta, ce înseamnă aceasta pentru tine?

Acest moment este o recunoștință față de efortul și contribuția echipei mele până acum și un semn că trebuie să-mi continui, dacă nu, să-mi augmentez activitatea în cadrul LSRS.